Fair Science, Fair Community

Proiect desfasurat in colaborare cu Comuna Prisacani, judetul Iasi

Project under Sub-granting mechanism for Communication Campaign

under the Project SHAPING FAIR CITIES - CSO-LA/20177388-138


 

1.      Consolidarea rezilienței Europei: combaterea declinului biodiversității și construirea unui sistem alimentar sănătos și durabil

(22 mai)

Pe 20 mai, Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie  cuprinzătoare privind biodiversitatea pentru a readuce natura în viața noastră, precum și strategia „De la fermă la consumator” pentru a asigura un sistem alimentar echitabil, sănătos și Cele două strategii se consolidează reciproc, reunind natura, fermierii, întreprinderile și consumatorii pentru a crea împreună un viitor durabil și competitiv.

În conformitate cu Pactul verde european, acestea propun acțiuni și angajamente ambițioase ale UE pentru a combate declinul biodiversității în Europa și în întreaga lume și pentru a transforma sistemele noastre alimentare în standarde mondiale pentru durabilitatea competitivă, protecția sănătății umane și planetare, precum și pentru mijloacele de subzistență ale tuturor actorilor din lanțul valoric alimentar. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat cât de vulnerabili ne face accentuarea declinului biodiversității și cât de esențială este pentru societatea noastră buna funcționare a sistemului alimentar. Cele două strategii le acordă cetățenilor o poziție centrală, angajându-se să sporească protecția terenurilor și a mării, refăcând ecosistemele degradate și conferind UE un rol de lider pe scena internațională, atât în ceea ce privește protecția biodiversității, cât și construirea unui lanț alimentar durabil.

Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200520_consolidarea_rezilientei_europei_ro

2.      Coronavirusul: un proiect de cercetare finanțat de UE aduce o nouă diagnosticare rapidă pe piață

(25 mai)

Unul dintre cele 18 proiecte selectate recent pentru a primi finanțare în valoare de 48,2 milioane de euro din programul Orizont 2020 în scopul dezvoltării de metode de diagnosticare, de tratamente și vaccinuri, precum și pentru gândirea unor acțiuni de pregătire în lupta împotriva epidemiei de coronavirus a obținut deja rezultate pozitive.

Cercetătorii implicați în proiectul „HG nCoV19 test” au obținut aprobarea pentru a introduce pe piață o nouă modalitate de diagnosticare rapidă a COVID-19 la locul acordării asistenței medicale.

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Este un exemplu extraordinar a ceea ce înseamnă cercetarea la nivelul UE în acțiune. E încurajator să constat că acești cercetători s-au ridicat la nivelul provocării, au dezvoltat atât de rapid acest nou sistem de diagnosticare și au îndeplinit unul dintre obiectivele primului nostru apel în situația de urgență. Este esențial să se diagnosticheze mai rapid și cu mai multă precizie coronavirusul, deoarece astfel se reduce riscul răspândirii în continuare a acestuia.”

Reunind organizații publice și private din Irlanda, Italia, Regatul Unit și China, proiectul „HG nCoV19 test” a dezvoltat un nou sistem portabil de diagnosticare pentru detectarea infecției virale, care oferă rezultate precise și fiabile în 30 de minute.

Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200520_diagnosticare_rapid%C4%83_ro

3.      Raport privind performanțele din domeniul cercetării și inovării: Europa este capabilă să conducă tranzițiile către economia verde și către tehnologia digitală

(28 mai)

Comisia Europeană a publicat, pe 27 mai, cel mai recent raport privind performanțele UE din domeniul științei, din cel al cercetării și din cel al inovării, care analizează performanțele Europei în context mondial. Raportul evidențiază faptul că cercetarea și inovarea sunt necesare pentru a sprijini o creștere a întreprinderilor, a regiunilor și a țărilor care să fie sustenabilă și favorabilă incluziunii și să garanteze că eforturile de consolidare a sistemelor de inovare, în special în regiunile mai puțin dezvoltate, nu lasă pe nimeni în urmă.

De asemenea, raportul evidențiază atât importanța faptului de a se asigura că europenii au competențele potrivite, din punctul de vedere al noilor revoluții tehnologice, cât și rolul semnificativ al politicii de cercetare și inovare în ceea ce privește consolidarea productivității întreprinderilor, care duce în mod sustenabil la crearea de valoare și de locuri de muncă. În special, ediția din 2020 a raportului bienal prezintă 11 recomandări de politică menite a veni în sprijinul oamenilor, al planetei și al prosperității.

Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200527_raport_performante_cercetare_inovare_ro

 

4.      ODD1 Fără sărăcie – Analiza progresului României, conform raportului de țară

(Departamentul pentru Dezvoltare Durabila)

(31 mai)

România face progrese în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite. Unul dintre domeniile în care se înregistrează progrese mai importante este și ODD 1 FĂRĂ SĂRĂCIE, dar în pofida rezultatelor bune, majoritatea indicatorilor se situează încă sub media Uniunii Europene. În 2018, o treime dintre persoanele din România erau expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială (este cel mai scăzut nivel înregistrat până acum, 32,5 %). Astfel, unul din trei români este în continuare expus riscului de sărăcie sau excluziune socială, printre categoriile cele mai expuse numărându-se familiile cu copii, șomerii, persoanele inactive, lucrătorii atipici, romii, femeile în vârstă și persoanele cu dizabilități. În zonele rurale, această rată este de peste două ori mai mare decât în orașe.

Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 propune ca până în 2030 fie eradicată în România sărăcia extremă, iar cea relativă fie redusă cu cel putin 50% și prin stabilirea unor standarde durabile de calitate și de cost pentru toate serviciile sociale, vizând în mod special pe cele destinate persoanelor din grupurile vulnerabile.

Concluzie: Sărăcia și inegalitatea rămân la cote ridicate, iar accesul la servicii este limitat. Riscul de sărăcie afectează mai ales zonele rurale și grupurile vulnerabile. Mai mult, tind fie asociate cu un nivel scăzut de educație și cu un statut socio-economic nefavorabil. Sărăcia persoanelor încadrate în muncă este printre cele mai ridicate din UE, iar prestațiile sociale și venitul minim garantat nu reușesc reducă sărăcia, iar potențialul economiei sociale de a îmbunătăți condițiile sociale nu este valorificat suficient.

Mai multe detalii: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/stiri/fara-saracie-analiza-progresului-romaniei-conform-raportului-de-tara/

 

5.      ODD 2 Foamete „Zero” – Analiza progresului României, conform semestrului european: raportul de țară pentru România 2020

(Departamentul pentru Dezvoltare Durabila)

(5 iunie)

România înregistrează cifre bune în ceea ce privește producția agricolă. Suntem în topul țărilor europene atunci când vine vorba despre cereale sau plante oleaginoase. Totuși, pentru punerea în practică a ODD 2 sunt necesare politici inspirate care transforme agricultura românească într-una durabilă.

Raport de țară #2020 - datele din Semestrul European aferente #ODD2 ne arată sectorul agricol din #România este competitiv și se poate dezvolta prin creșterea investițiilor în cercetare-dezvoltare.

De asemenea, este necesară creșterea suprafeței destinate agriculturii ecologice, mai ales #România are potențial în acest sens. Pe de altă parte, se remarcă faptul emisiile de amoniac sunt sub media europeană.

Avem multe de făcut - provocarea pentru #2030 este creșterea productivității fără a provoca daune mediului înconjurător. Conform Strategiei naționale, este extrem de important avem capacitatea de a oferi hrană suficientă dar și sănătoasă. Rata obezității este în continuare sub media europeană, însă trebuie menținută sub control.

Pandemia #COVID19 va avea un impact negativ asupra persoanelor care întâmpină dificultăți pentru a-și asigura hrana zilnică.

Ma multe detalii: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/2020/05/11/odd-2-foamete-zero-analiza-progresului-romaniei-conform-semestrului-european-raportul-de-tara-pentru-romania-2020/

6.      ODD3  Sănătate și bunăstareAnaliza Progresului României

(Departamentul pentru Dezvoltare Durabila)

(10 iunie)

Incontestabil, accesul la asistența medicală de calitate este esențial iar Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 susține acest lucru.

Conform dictonuluiMens Sana in Corpore Sano” , sănătatea corpului se reflectă asupra sănătății mentale și vice versa, starea de sănătate fiind cea care influențează capacitatea omului de adaptare.

În România, speranța de viață la naștere era printre cele mai scăzute în 2017, respectiv 75,3 ani față de media UE de 80,9 ani. În plus, România se confruntă cu un proces de îmbătrânire a populației, înregistrând o creștere naturală negativă de mai bine de un deceniu, concomitent cu scăderea natalității și a fertilității.

În ceea ce privește consumul de tutun, România a ratificat Convenția-cadru pentru controlul tutunului începând cu anul 2005. Din 2008 au fost implementate avertismentele vizuale (pictograme), iar din 2016 a fost aprobată și a devenit activă legea pentru interzicerea totală a fumatului în zonele publice. Aceste măsuri au dus la scăderea procentului din populația cu vârsta de cel puțin 15 ani, care fumează.

Mai multe detalii: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/odd-3-sanatate-si-bunastare-analiza-progresului-romaniei/

7.      ODD4 – Educație de calitate -  Analiza Progresului României

(Departamentul pentru Dezvoltare Durabila)

 (12 iunie)

Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, prin atingerea Obiectivului de Dezvoltare 4 – Educație de Calitate, urmărește ca toți elevii să dobândească cunoștințele și competențele necesare pentru o dezvoltare durabilă, pentru cultivarea și respectarea drepturilor omului și egalității de gen, pentru promovarea unei culturi a păcii, nediscriminării, non-violenței și aprecierea diversității culturale.

Educația este un proces care pregătește generațiile tinere pentru provocările viitorului și se desfășoară pe tot parcursul vieții, încurajând inovația, meritocrația, gândirea critică constructivă, curiozitatea, conduita și emanciparea.

Datele din SEMESTRUL EUROPEAN: RAPORTUL DE ȚARĂ PENTRU ROMÂNIA 2020 ne arată o îmbunătățire a participării la educație a copiilor preșcolari, ceea ce pe termen mediu și lung aduce un plus egalității de șanse.

România trebuie să facă în continuare eforturi pentru a recupera deficitul față de media europeană. Printre indicatorii care au nevoie de îmbunătățiri majore se numără: nivelul scăzut de cunoștințe de citire; numărul de absolvenți de învățământ superior participarea adulților la învățare.

Mai multe detalii: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/odd-4-educatie-de-calitate-analiza-progresului-romaniei/

8.      ODD5 Egalitate de gen Analiza Progresului României

(Departamentul pentru Dezvoltare Durabila)

(15 iunie)

Într-o societate dezvoltată, genul nu ar trebui să influențeze perspectivele, demnitatea și calitatea vieții persoanei.

Datele din Raportul de țară pentru România arată:

-        diferențele salariale generate de inegalitatea de gen sunt la un nivel scăzut în România față de media europeană

-        situația inegalităților de gen în ceea ce privește participarea la educație se află sub media europeană. Acesta este un aspect pozitiv care ar putea avea efecte favorabile pe termen mediu și lung, întrucât accesul la educație reprezintă o componentă esențială a egalității de șanse.

De aceea, până în 2030, Strategia națională de dezvoltare durabilă propune:

• eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor, în sferele publice și private, inclusiv a traficului, exploatării sexuale și a altor tipuri de exploatare;

• asigurarea participării depline și eficiente a femeilor și a egalității de șanse la ocuparea posturilor de conducere la toate nivelurile de luare a deciziilor în viața politică, economică și publică.

Analiza Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă

Într-o societate dezvoltată, genul nu ar trebui să influențeze perspectivele, demnitatea și calitatea vieții persoanei.

Conform datelor din SEMESTRUL EUROPEAN: RAPORTUL DE ȚARĂ PENTRU ROMÂNIA 2020, diferențele salariale generate de inegalitatea de gen sunt la un nivel scăzut în România față de media europeană. Una dintre explicații poate fi nivelul salarial scăzut la nivel național față de UE.

Situația inegalităților de gen în ceea ce privește participarea la educație se află sub media europeană. Acesta este un aspect pozitiv care ar putea avea efecte favorabile pe termen mediu și lung, întrucât accesul la educație reprezintă o componentă esențială a egalității de șanse.

Pe de altă parte, se remarcă o inegalitate accentuată în ceea ce privește participarea pe piața muncii, ocuparea pozițiilor de conducere, dar și reprezentarea politică. Prin urmare, este nevoie de măsuri active care să combată stereotipurile de gen și discriminarea astfel încât societatea în ansamblul ei să ofere oportunități egale pentru toți oamenii, indiferent de gen.

Ultimul raport de țară nu include și date actualizate despre violența împotriva femeilor. Mai mult, statisticile nu reflectă întotdeauna realitatea întrucât mare parte dintre agresiuni nu sunt raportate și rămân în sfera privatului. Acest lucru nu înseamnă nicidecum că acest fenomen trebuie ignorat, ci dimpotrivă. Violența îndreptată împotriva femeilor este o problemă stringentă a multor societăți, inclusiv cea românească, ce impune identificarea unor măsuri imediate de prevenire și combatere.

Mai multe detalii: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/odd-5-egalitate-de-gen-analiza-progresului-romaniei/

 

9.      ODD6  Apă curață și sanitație - Analiza Progresului României

(Departamentul pentru Dezvoltare Durabila)

(16 iunie)

ü  Un cuvânt atât de simplu care desemnează tot ce ne înconjoară: APA. Viața nu ar fi posibilă fără acest element esențialODD6 este, prin urmare, unul dintre cele mai importante Obiective pentru Dezvoltare Durabilă. În România, cu toate s-au făcut mici progrese, încă reprezintă o problemă accesul la rețelele de apă potabilă, mai ales în mediul rural. De asemenea, aproximativ un sfert din populație nu are acces la o baie, un duș și la o toaletă în incinta casei. Cifrele din Semestrul European – Raportul de țară, ne arată clar avem nevoie de acțiune. Strategia națională pentru dezvoltare durabilă propune până în 2030;

ü  Creșterea substanțială a eficienței de utilizare a apei în toate sectoarele și asigurarea unui proces durabil de captare și furnizare a apei potabile, pentru a face față deficitului de apă;

ü  Conectarea gospodăriilor populației din orașe, comune și sate compacte la rețeaua de apă potabilă și canalizare în proporție de cel puțin 90%;

ü  Creșterea accesului la apă potabilă pentru grupurile vulnerabile și marginalizate.

Analiza Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă

Apa este esențială pentru viața pe planeta noastră. Pentru a prospera, ecosistemele planetei, societatea și economia au toate nevoie de apă curată în cantități suficiente. De mai mulți ani protecția sănătății cetățenilor UE, prin accesul sigur la apă potabilă de calitate, este unul dintre elementele politicii UE.

Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 vizează creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare pentru toți cetățenii, gestionarea apelor potabile, apelor uzate și creșterea eficienței de utilizare a apelor în toate sectoarele.

La nivelul anului 2017, 67,5% din populația României era conectată la rețeaua de apă potabilă, din care cca. 98% o reprezintă populația urbană. Astfel, rata conectării în mediul urban în România este comparabilă cea a statelor UE de, 96-100%. Foarte importantă rămâne creșterea ratei conectării în mediul rural, care se situează încă sub nivelul mediei Uniunii Europene.

Față de anul 2013, în 2018 s-a înregistrat o diminuare a procentului populației care nu avea acces la o baie, un duș și la o toaletă în incinta casei, de la 33,7% la 25,6%, România continuând se situeze încă mult sub media UE, de 2,2%.

Procentul populației conectată cel puțin la un sistem secundar de epurare a apelor uzate a crescut de la 36,1%, la nivelul anului 2013, la 46,5% la nivelul anului 2017.

Mai multe detalii: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/odd-6-apa-curata-si-sanitatie-analiza-progresului-romaniei/

10.  Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020: România pe locul 26

(17 iunie)

Comisia a publicate pe 11 iunie, rezultatele indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2020, care monitorizează performanțele digitale globale din Europa și urmărește progresele înregistrate de țările UE în ceea ce privește competitivitatea digitală. Indicele DESI pentru anul acesta arată s-au înregistrat progrese în toate statele membre și în toate domeniile-cheie evaluate în cadrul indicelui.

Aceste progrese sunt cu atât mai relevante în contextul pandemiei de COVID-19, care a demonstrat rolul esențial pe care îl au în prezent tehnologiile digitale, care ne permit lucrăm în continuare, monitorizează răspândirea virusului sau accelerează cercetarea pentru dezvoltarea de tratamente și vaccinuri. Mai mult, indicatorii DESI relevanți pentru redresare arată statele membre ale UE ar trebui își intensifice eforturile pentru a îmbunătăți acoperirea rețelelor de foarte mare capacitate, pentru a aloca spectru 5G astfel încât se permită lansarea comercială a serviciilor 5G, pentru a îmbunătăți competențele digitale ale cetățenilor și pentru a aprofunda procesul de digitalizare a întreprinderilor și a sectorului public.

Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200611_raport_rezilienta_digitala_ro

11.  Redresarea verde: Comisia lansează o consultare publică cu privire la inițiativaValul de renovăripentru clădiri eficiente din punct de vedere energetic

(17 iunie)

Comisia a lansat, pe 12 iunie, o consultare publică privind măsurile de stimulare a renovării clădirilor din întreaga UE. Clădirile sunt responsabile pentru 40 % din consumul de energie din UE și pentru 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivelul UE. Prin urmare, un parc imobiliar mai eficient din punct de vedere energetic este benefic pentru planetă și poate aduce o contribuție semnificativă la Pactul verde European.

InițiativaValul de renovări ale clădirilor” (Renovation Wave) este, de asemenea, una dintre prioritățile identificate în recentulPachet de redresare” al Comisiei, datorită potențialului ridicat de creare de locuri de muncă și de investiții. Prin această consultare, Comisia dorește obțină feedback cu privire la modalitățile de sporire a ratei și a calității lucrărilor de renovare a clădirilor, prin intermediul unor instrumente de reglementare, de politică și financiare.

Consultarea se va desfășura până la data de 9 iulie, iar feedbackul primit va contribui în mod direct la propunerile care urmează fie prezentate de Comisie după sfârșitul verii.

Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200612_redresare_verde_ro

12.  Comisia Europeană lansează o consultare publică referitoare la un nou Plan de acțiune pentru educația digital

(18 iunie)

Pe 18 iunie, Comisia a lansat o consultare publică deschisă la nivelul UE, pentru a se asigura viitorul său Plan de acțiune pentru educația digitală va reflecta experiența dobândită în sectorul educației și formării din UE pe durata crizei provocate de coronavirus. Din cauza pandemiei, numeroase școli și universități au fost închise, având loc trecerea la învățarea on-line și la distanță și la utilizarea tehnologiilor digitale la o scară masivă, fără precedent. Consultarea va permite Comisiei tragă învățăminte din experiența dobândită și va sta la baza propunerilor pentru planul de acțiune, care va avea o importanță deosebită în perioada de redresare de după COVID-19.

Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200618_educatie_digitala_ro

13.  Eurostat publică un raport pe anul 2020 privind progresele înregistrate de UE în direcția îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă

(23 iunie)

Pe 22 iunie, Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, a publicat raportul intitulatDezvoltarea durabilă în Uniunea EuropeanăRaport de monitorizare privind progresele înregistrate în direcția îndeplinirii ODD în contextul UE — ediția 2020”, care oferă o prezentare statistică a progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) în UE.

Durabilitatea este un obiectiv fundamental al Uniunii Europene și o prioritate clară a Comisiei von der Leyen. Toate politicile Comisiei, cum ar fi tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și eficientă în ceea ce privește utilizarea resurselor, contribuie la realizarea ODD. Începând din acest an, progresele înregistrate de statele membre în direcția ODD sunt integrate în semestrul european, cu o evaluare sintetică și o anexă specifică în fiecare raport de țară, care stabilesc performanța în materie de ODD a fiecărui stat membru în parte și tendința din ultimii cinci ani. În ansamblu, raportul de ieri confirmă faptul , în ultimii cinci ani, UE a înregistrat progrese în ceea ce privește aproape toate obiectivele de dezvoltare durabilă. În special, s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului „Pace, justiție și instituții puternice”.

Raportul prezintă, de asemenea, progrese semnificative în ceea ce privește obiectiveleFără sărăcie”, „Sănătate și bunăstare”, „Fără foameteșiCondiții de muncă decente și creștere economică”. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește realizarea de „Orașe și comunități durabile”, „Educație de calitate”, „Parteneriate pentru obiective”, „Consum și producție responsabile”, „Energie accesibilă ca preț și curată”, „Reducerea inegalităților”, „Viața terestrășiIndustrie, inovare și infrastructură”. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a atinge ODD în materie de „Politici climaticeșiEgalitate de gen”.

Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200623_raport_eurostat_sdg_ro

14.  Poluarea atmosferică: Majoritatea statelor membre ale UE nu sunt în grafic pentru a reduce până în 2030 poluarea atmosferică și impactul acesteia asupra sănătății

(27 iunie)

În urma evaluării primelor programe de măsuri adoptate de statele membre pentru controlarea emisiilor atmosferice, se constată este necesară îmbunătățirea punerii în aplicare a noilor norme europene privind aerul curat. Statele membre trebuie își intensifice eforturile în toate sectoarele pentru a se asigura cetățenii lor pot respira un aer curat, prevenind astfel afecțiunile respiratorii și decesul prematur provocate de aerul poluat.

În conformitate cu primul raport al Comisiei de evaluare a punerii în aplicare a Directivei privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor (Directiva NEC), majoritatea statelor membre riscă nu își respecte angajamentele de reducere a emisiilor asumate pentru 2020 sau 2030. Deși unele state membre aplică bune practici care ar trebui fie o sursă de inspirație pentru celelalte state membre, raportul evidențiază necesitatea unor măsuri suplimentare de reducere a poluării atmosferice. Comisia va continua monitorizeze și susțină eforturile naționale în acest sens, prin intermediul unor instrumente financiare și nefinanciare. Sunt necesare eforturi în special în domeniul agriculturii pentru a reduce emisiile de amoniac, care reprezintă problema de punere în aplicare cea mai frecventă și cea mai gravă în întreaga UE.

Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200626_poluarea_atmosferica_ro

15.  ODD7 – Energie curată și la prețuri accesibile - Analiza Progresului României

(Departamentul pentru Dezvoltare Durabila)

(3 iulie)

Energie curată și la prețuri accesibileeste unul dintre Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă la care România a făcut progrese importante conform indicatorilor Eurostat. Este de remarcat faptul ponderea energiei din surse regenerabile se situează peste media europeană, la aproape de 25% din consumul final brut. Un aspect pozitiv, de asemenea, îl reprezintă scăderea intensității emisiilor de gaze cu efect de seră generate de consumul de energie.
Provocarea națională pentru următorul deceniu și în contextul Pactului Ecologic European va fi înlocuirea energiei care provine din combustibili fosili, motiv pentru care trebuie extindem valorificarea surselor alternative de energie. Soluțiile inovative precum hidrogenul reprezintă una dintre direcțiile pe care trebuie le consolidăm în perioada următoare.

Analiza Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă

Sistemul energetic național reprezintă unul dintre pilonii esențiali de care depinde dezvoltarea durabilă a României în următoarele decenii. În viziunea Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, acesta trebuie devină mai robust din punct de vedere economic, mai avansat din punct de vedere tehnologic și mai puțin poluant astfel încât susțină pe termen lung așteptările consumatorilor

Datele din SEMESTRUL EUROPEAN: RAPORTUL DE ȚARĂ PENTRU ROMÂNIA 2020 ne arată o evoluție la majoritatea indicatorilor Obiectivului pentru Dezvoltare Durabilă 7 – Energie Curată și la prețuri accesbile. Este de remarcat faptul ponderea energiei din surse regenerabile se situează peste media europeană, la aproape de 25% din consumul final brut. La acest capitol, atenția trebuie se îndrepte totuși către o majorare pentru valorile indicatorului au stagnat în ultimii ani. Un aspect pozitiv îl reprezintă scăderea intensității emisiilor de gaze cu efect de seră generate de consumul de energie. Cu 24% dependență față de importurile energetice, România are la acest capitol un avantaj strategic în Uniunea Europeană a cărei medie se situează la 55,7%. 

Există și indicatori unde avem de recuperat față de media UE. Cu toate s-au înregistrat progrese, încă există un procent semnificativ din populație care nu poate își încălzească îndeajuns locuința (9,6%). De asemenea, trebuie îmbunătățită productivitatea energetică, pentru a atinge cel puțin media europeană

Mai multe detalii: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/2020/07/03/odd-7-energie-curata-si-la-preturi-accesibile-analiza-progresului-romaniei/

 

16.  Încurajarea redresării verzi a UE: Comisia investește 1 miliard de euro în proiecte inovatoare în domeniul tehnologiilor curate

(6 iulie)

Comisia Europeană a lansat, pe 3 iulie, prima cerere de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare, unul dintre cele mai mari programe din lume pentru demonstrarea tehnologiilor inovatoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon, finanțate din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii. Fondul pentru inovare va finanța tehnologii revoluționare pentru energia din surse regenerabile, industriile mari consumatoare de energie, stocarea energiei și captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon. Acesta va impulsiona redresarea verde prin crearea de locuri de muncă la nivel local adaptate exigențelor viitorului, deschizând calea către neutralitatea climatică și consolidând poziția Europei de lider tehnologic la scară mondială.

Pentru perioada 2020-2030, Fondul pentru inovare va aloca aproximativ 10 miliarde de euro obținute din licitarea certificatelor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în plus față de veniturile nedistribuite ale predecesorului Fondului pentru inovare, programul NER 300

Prima cerere de propuneri va oferi finanțare în valoare de 1 miliard de euro sub formă de granturi pentru proiecte de mare anvergură în domeniul tehnologiilor curate, pentru a le ajuta depășească riscurile legate de comercializare și de demonstrația la scară largă. Acest sprijin va ajuta noile tehnologii pătrundă pe piață. În cazul proiectelor promițătoare care nu sunt încă gata pentru comercializare, se rezervă un buget separat de 8 milioane euro pentru asistența destinată dezvoltării proiectelor.

Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200703_redresare_verde_ro

 

17.   Comisia Europeanîă lansează Women4Cyber, un registru al talentelor din domeniul securității cibernetice

(8 iulie)

Pe 7 iulie, Comisia, împreună cu inițiativa Women4Cyber a Organizației Europene de Securitate Cibernetică (ECSO), a lansat primul registru online al femeilor europene care activează în domeniul securității cibernetice, care va conecta grupuri de experți, companii și factori de decizie în materie de politici cu talente din domeniu.

Registrul este o bază de date deschisă și ușor de utilizat cuprinzând femei care sunt experte în domeniul securității cibernetice și are scopul de a răspunde cererii tot mai mari de profesioniști europeni în domeniul securității cibernetice și penuriei aferente de talente în domeniu. Lansarea acestuia se succedă Agendei pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței, pe care Comisia a prezentat-o la 1 iulie 2020.

Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200707_women4cyber_registru_online_ro

 

 

18.  ODD8 – Muncă decent și creștere economică - Analiza Progresului României

(Departamentul pentru Dezvoltare Durabila)

(31 iulie)

Creșterea economică asigură bunăstarea cetățenilor. Aceasta însă trebuie fie bazată pe piloni sustenabili, care asigure cetățenilor o dezvoltare armonioasă într-un ambient sănătos. Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 (SNDDR) propune:

·        susținerea sectoarelor productive

·        diversificarea produselor cu valoare adăugată

·        crearea locurilor de muncă

·        încurajarea antreprenoriatului

·        susținerea întreprinderilor micro, mici și mijlocii

·        modernizarea tehnologică și inovarea.

Prin intermediul ODD 8 Muncă decentă și creștere economică se promovează munca și un trai decent pentru toți, indiferent de gen, locație geografică și descendență.

În ultimii ani, România a înregistrat progrese la acest capitol, conform indicatorilor aferenți ODD 8 prezentați în SEMESTRUL EUROPEAN: RAPORTUL DE ȚARĂ PENTRU ROMÂNIA 2020.

Cu toate acestea, datele ne arată la majoritatea indicatorilor încă există un deficit care trebuie recuperat. Rata șomajului de lungă durată are o tendință de scădere și se află sub media europeană. Acest lucru înseamnă mai puțini șomeri din România nu își găsesc un loc de muncă într-o perioadă mai mare de 12 luni.

Tot la capitolul ocupare, rata tinerilor (cu vârsta între 15-29 de ani) care nu sunt încadrați în muncă și nici nu urmează cursuri (NEETs) se află la 17%, cu 5 procente peste media europeană. Programele de formare de tipul școală profesională în sistem dual, care pună accent pe pregătirea tinerilor în conformitate cu cerințele pieței muncii, ar putea fi un instrument extrem de util pentru rezolvarea acestei probleme.

Ne situăm mai bine la capitolul creștere economică durabilă, unde se observă o îmbunătățire atât a PIB-ului pe cap de locuitor, cât și a productivității resurselor. Valorile acestor indicatori rămân însă sub media europeană.

Mai multe detalii: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/2020/07/30/odd-8-munca-decenta-si-crestere-economica-analiza-progresului-romaniei/

 

19.  Cluj-Napoca, în finala competiției Capitala europeană a inovării 2020 alături de Milano, Valencia și Viena

(6 august)

Alături de Milano, Valencia, Viena și alte 8 orașe europene, Cluj-Napoca este în finala competiției pentru titlul de „Capitala europeană a inovării 2020” și ar putea câștiga 1 milion de euro. Finanțat prin Orizont 2020, programul pentru cercetare și inovare al UE, premiul recunoaște meritele orașelor europene care dezvoltă ecosisteme de inovare dinamice menite abordeze provocările din viața publică și îmbunătățească viața oamenilor.

Finaliștii ediției din acest an sunt (în ordine alfabetică):

1.    Cluj-Napoca (România)

2.    Espoo   (Finlanda)

3.    Gent     (Belgia)

4.    Groningen (Țările de Jos)

5.    Helsingborg (Suedia)

6.    Leeuwarden (Țările de Jos)

7.    Leuven                (Belgia)

8.    Linz, Austria

9.    Milano (Italia)

10.  Reykjavik (Islanda)

11.  Valencia (Spania)

12.  Viena    (Austria)

Orașul câștigător va primi titlul de „Capitală europeană a inovării 2020”, precum și suma de 1 milion de euro pentru a sprijini activitățile sale de inovare și a-și consolida capacitatea de a stabili conexiuni între cetățeni, sectorul public, mediul academic și întreprinderi, cu scopul de a aduce beneficii societale comunităților sale. Fiecare dintre cele cinci orașe care se vor clasa pe locurile următoare va primi câte 100.000 de euro.

Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200805_cluj_capitala_europeana_inovarii_ro

20.    Coronavirus: 23 de noi proiecte de cercetare vor primi fonduri UE în valoare de 128 de milioane de euro

(12 august)

Comisia va sprijini 23 de noi proiecte de cercetare cu 128 de milioane de euro  ca răspuns la pandemia de coronavirus în curs. Finanțarea pusă la dispoziție în cadrul programului de cercetare și inovare al UE Orizont 2020 face parte din angajamentul asumat de Comisie de a consacra 1,4 miliarde euro inițiativei privind răspunsul mondial la coronavirus, lansată de președinta Ursula von der Leyen în mai 2020.

Cele 23 de proiecte selectate pentru finanțare implică 347 de echipe de cercetare din 40 de țări, inclusiv 34 de participanți din 16 țări din afara UE. Finanțarea va permite cercetătorilor combată pandemia și consecințele acesteia prin consolidarea capacității industriale de producție și implementare a unor soluții ușor accesibile, dezvolte tehnologii medicale și instrumente digitale, îmbunătățească înțelegerea efectelor comportamentale și socioeconomice ale pandemiei și învețe din experiența tratării unor grupuri mari de pacienți (cohorte) din întreaga Europă. Aceste acțiuni de cercetare completează eforturile anterioare de elaborare a diagnosticelor, tratamentelor și vaccinurilor

Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200811_fonduri_ue_cercetare_ro

 

21.  ODD9 Industrie, inovație și infrastructură - Analiza Progresului României

(Departamentul pentru Dezvoltare Durabila)

(22 august)

Industria, inovația și infrastructura reprezintă domenii a căror importanță este recunoscută aproape în unanimitate la nivel național. Strategia națională pentru dezvoltare durabilă propune obiective ambițioase până în 2030 pentru care România are nevoie de o serie de investiții care stimuleze în principal cercetarea și inovarea. Datele din SEMESTRULEUROPEAN: RAPORTUL DE ȚARĂ PENTRU ROMÂNIA 2020 semnalează un decalaj destul de mare față de Uniunea Europeană.
Este de remarcat faptul infrastructura mai puțin poluantă pentru transportul mărfurilor se afla în 2018 la un nivel ridicat față de media europeană.

Evoluția societății a impus un mod de viață accelerat, în care pot fi competitive doar acele țări care încurajează inovația în infrastructură, industrie, tehnologie, servicii și în societate

Industria, inovația și infrastructura reprezintă domenii a căror importanță este recunoscută aproape în unanimitate la nivel național. De aceea, prin ODD 9, Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României propune până în  2030:

·        Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, durabile și puternice pentru a sprijini dezvoltarea economică și bunăstarea oamenilor, cu accent pe accesul larg și echitabil pentru toți;

·        Reabilitarea industriilor pentru a deveni durabile, cu eficiență sporită în utilizarea resurselor;

·        Stimularea cu precădere a economiei digitale și investițiilor industriale care se situează în zona mai profitabilă a lanțului valoric;

·        Întărirea cercetării științifice, modernizarea capacităților tehnologice ale sectoarelor industriale; încurajarea inovațiilor și creșterea semnificativă a numărului de angajați în cercetare și dezvoltare.

Pentru a îndeplini aceste obiective ambițioase, România are nevoie de o serie de investiții care stimuleze în principal cercetarea și inovarea. Datele din SEMESTRUL EUROPEAN: RAPORTUL DE ȚARĂ PENTRU ROMÂNIA 2020 semnalează un decalaj destul de mare față de Uniunea Europeană. Acest lucru este reflectat prin bugetul insuficient alocat cercetării și inovării și implicit prin numărul redus de persoane care activează în acest domeniu. Astfel, cu toate cererile de brevet românești înregistrate la Oficiul European au crescut, nivelul rămâne destul de scăzut la scala Uniunii Europene.

Mai multe detalii: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/2020/08/21/odd-9-industrie-inovatie-si-infrastructura-analiza-progresului-romaniei/

22.  Industria autovehiculelor: Noi norme privind autoturisme mai ecologice și mai sigure încep se aplice în întreaga Europă

(1 septembrie)

De la 1 septembrie, începe se aplice Regulamentul UE privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor. Adoptat în mai 2018, noul regulament revizuiește și limitează semnificativ sistemul anterior de omologare de tip și de supraveghere a pieței. Acesta îmbunătățește calitatea și independența omologării de tip și a testării vehiculelor, sporește controlul autovehiculelor aflate deja pe piața UE și consolidează sistemul general printr-o supraveghere europeană sporită.

Omologarea de tip este procesul prin care se certifică faptul un vehicul îndeplinește toate cerințele pentru a fi introdus pe piață și se verifică în mod riguros respectarea legislației UE de către producători, inclusiv a limitelor de emisii, prevăzute într-un regulament separat.

Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200831_regulament_autovehicule_ecologice_sigure_ro

23.  Combaterea poluării și a schimbărilor climatice în Europa va îmbunătăți sănătatea și bunăstarea oamenilor, în special pe a celor mai vulnerabili

(9 septembrie)

Poluarea atmosferică și fonică, efectele schimbărilor climatice (de exemplu caniculele) și expunerea la substanțe chimice periculoase provoacă probleme de sănătate în Europa. Calitatea scăzută a mediului contribuie la 13 % din numărul deceselor, potrivit unei evaluări  referitoare la sănătate și mediu publicate azi de Agenția Europeană de Mediu (AEM).

Îmbunătățirea sănătății și a bunăstării cetățenilor europeni este mai importantă ca oricând, în prezent atenția fiind îndreptată spre combaterea pandemiei de COVID-19. Această pandemie reprezintă un exemplu clar al legăturilor complexe dintre mediu, sisteme sociale și sănătate.

Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200908_raport_agentia_europeana_mediu_ro

24.  ODD 10 Inegalități reduse ANALIZA PROGRESULUI ROMÂNIEI

(Departamentul pentru Dezvoltare Durabila)

(10 septembrie)

Egalitatea de șanse este unul dintre pilonii sociali ai dezvoltării durabile. Creșterea economică nu este suficientă dacă bunăstarea nu este distribuită în mod echitabil către toate segmentele sociale. Cu cât se adâncesc inegalitățile, cu atât persoanele vulnerabile au mai puține șanse la o viață decentă.
Ne dorim o societate în care, indiferent de limitările fizice, sociale sau economice cu care un individ pornește în viață, acesta aibă oportunitatea de a se dezvolta. Pe lângă valoarea morală a acestei abordări, experiența ne arată societățile cu un nivel ridicat al egalității de șanse sunt mai prospere, întrucât fiecare individ are posibilitatea de a-și valorifica la maximum potențialul.
În acest spirit, prin ODD 10, Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 susține reducerea decalajelor, eliminarea discriminărilor de orice fel și promovează politici de realizare progresivă a unei egalități sporite, în special fiscale, salariale, educaționale și de protecție socială.

Conform datelor din Semestrul European: Raportul de țară pentru România 2020, s-au înregistrat evoluții pozitive în ceea ce privește indicatorii Eurostat pentru ODD 10 – Inegalități Reduse, însă decalajul față de media europeană rămâne ridicat. Creșterea economică a contribuit atât la majorarea veniturilor gospodăriilor, dar și la îmbunătățirea puterii de cumpărare.

Mai multe detalii: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/2020/09/09/odd-10-inegalitati-reduse-analiza-progresului-romaniei/

25.  Crearea unui Spațiu european al educației până în 2025 și resetarea educației și formării pentru era digital

(30 septembrie)

Comisia a adoptat pe 30 septembrie, două inițiative care vor consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și vor sprijini construirea unei Europe verzi și digitale. Creionând o viziune asupra Spațiului european al educației care va prinde formă până în 2025, Comisia propune noi inițiative, mai multe investiții și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-i ajuta pe toți europenii, de toate vârstele, beneficieze de oferta bogată pusă la dispoziție de UE în materie de educație și formare. Comisia a adoptat, de asemenea, un nou Plan de acțiune pentru educația digitală, care reflectă învățămintele desprinse din criza provocată de coronavirus și schițează planul unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță, cu competențe digitale dezvoltate pentru transformarea digitală.

Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200930_spatiu_european_al_educatiei_ro

26.  Un nou Spațiu european de cercetare: Comisia stabilește un nou plan pentru a sprijini tranziția verde și digitală și redresarea economică a UE

(1 octombrie)

Comisia Europeană a adoptat pe 30 septembrie, o comunicare privind un nou Spațiu european de cercetare pentru domeniul cercetării și al inovării. Bazat pe excelență, competitiv, deschis și orientat spre talente, noul Spațiu european de cercetare va îmbunătăți peisajul european al cercetării și al inovării, va accelera tranziția UE către neutralitate climatică și către poziția de lider în domeniul digital, va sprijini redresarea ei de pe urma impactului crizei cauzate de noul coronavirus asupra societății și economiei.

Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200930_spatiu_european_de_cercetare_ro

27.  Noul raport privind starea naturii subliniază persistența presiunilor asupra naturii Europei

(20 octombrie)

Declinul habitatelor și al speciilor protejate continuă încă, fiind cauzat în principal de agricultura intensivă, de urbanizare, de activitățile forestiere nesustenabile și de modificările aduse habitatelor de apă dulce. Habitatele sunt afectate, de asemenea, de poluarea aerului, a apei și a solului, precum și de schimbările climatice, de exploatarea excesivă a animalelor prin recoltarea ilegală și activități de vânătoare și de pescuit nesustenabile. Dacă nu este remediat, acest declin va duce în mod inevitabil la eroziunea continuă a biodiversității noastre și a serviciilor vitale pe care aceasta le oferă, punând în pericol sănătatea și prosperitatea umană.

Raportul subliniază nevoia clară de a lua măsuri, dacă dorim avem vreo șansă reală de a înscrie biodiversitatea Europei pe calea redresării până în 2030, așa cum se prevede în noua Strategie a UE privind biodiversitatea. În acest sens, va fi esențial se asigure punerea în aplicare deplină a obiectivelor și a țintelor propuse în strategia menționată, precum și în Strategia „De la fermă la consumator”.

Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20201019_raport_privind_starea_naturii_ro

 

28.  ODD 11 Orașe și comunități durabile ANALIZA PROGRESULUI ROMÂNIEI

(Departamentul pentru Dezvoltare Durabila)

(31 octombrie)

În România, conform statisticilor Băncii Mondiale, ponderea populaței urbane a crescut la 54,4% în 2014, de la 34% în 1960.

Cea mai mare parte a a oamenilor tind aleagă orașul ca mediu de rezidență. Presiunea pe zonele urbane este astfel din ce în ce mai ridicată. Cetățenii se confruntă cu probleme diverse: trafic, poluare, locuire etc. În acest proces de urbanizare, orașele trebuie devină deschise, sigure, reziliente și durabile.

În același timp, indiferent de mediul de rezidență pe care îl aleg, toate persoanele trebuie aibă acces la servicii de calitate pentru o viață demnăStrategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 (SNDDR 2030) își propune prin Obiectivul pentru Dezvoltare Durabilă 11 (ODD–11) Orașe și Comunități Durabile asigure: accesul la locuințe și servicii de bază adecvate, sigure și la prețuri accesibile; accesul la transport public eficient, la prețuri echitabile și accesibile pentru toți; promovarea conceptului de smart-city; consolidarea eforturilor de protecție și salvgardare a patrimoniului cultural; reducerea impactului negativ asupra mediului în orașe, inclusiv prin acordarea unei atenții deosebite calității aerului și mediului în general.

Pentru măsurarea implementării ODD-11, Eurostat urmărește progresul statelor membre UE la indicatorii care vizează calitatea vieții în orașe și comunități, mobilitatea durabilă și impactul asupra mediului. Datele din Semestrul European (Raportul de țară pentru România 2020) descriu o situație națională asemănătoare în mare parte cu cea europeană. Există însă și câteva diferențe majore. Rata de supraaglomerare, deși în scădere față de 2013, este spre exemplu de trei ori mai mare în România (46%) decât în Uniunea Europeană. O explicație pentru această diferență ar putea fi organizarea comunistă a orașelor care s-a bazat pe construirea de locuințe multe la dimensiuni relativ reduse. Pe de altă parte, populația care trăiește în locuințe cu probleme de izolare termică este mai mică decât în UE. Un rol important în acest sens l-au avut programele naționale de reabilitare a blocurilor.

Mai multe detalii: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/2020/10/31/odd-11-orase-si-comunitati-durabile-analiza-progresului-romaniei/