Fair
Science, Fair Community
Proiect desfasurat in colaborare cu Comuna Prisacani, judetul Iasi
Project under Sub-granting mechanism for Communication Campaign
under the Project
SHAPING FAIR CITIES - CSO-LA/20177388-138
|
1.
Consolidarea
rezilienței Europei: combaterea declinului biodiversității și
construirea unui sistem alimentar sănătos și durabil (22 mai) Pe 20 mai, Comisia Europeană a adoptat o nouă
strategie cuprinzătoare privind
biodiversitatea pentru a readuce natura în viața noastră, precum și
strategia „De la fermă la consumator” pentru a asigura un sistem alimentar
echitabil, sănătos și Cele două strategii se
consolidează reciproc, reunind natura, fermierii, întreprinderile și
consumatorii pentru a crea împreună un viitor durabil și
competitiv. În conformitate cu Pactul verde european, acestea
propun acțiuni și angajamente ambițioase ale UE pentru a
combate declinul biodiversității în Europa și în întreaga lume
și pentru a transforma sistemele noastre alimentare în standarde
mondiale pentru durabilitatea competitivă, protecția
sănătății umane și planetare, precum și pentru
mijloacele de subzistență ale tuturor actorilor din lanțul
valoric alimentar. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat
cât de vulnerabili ne face accentuarea declinului biodiversității și
cât de esențială este pentru societatea noastră buna funcționare
a sistemului alimentar. Cele două strategii le acordă cetățenilor
o poziție centrală, angajându-se să sporească protecția
terenurilor și a mării, refăcând ecosistemele degradate și
conferind UE un rol de lider pe scena internațională, atât în ceea
ce privește protecția biodiversității, cât și
construirea unui lanț alimentar durabil.
Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200520_consolidarea_rezilientei_europei_ro 2.
Coronavirusul: un
proiect de cercetare finanțat de UE aduce o nouă diagnosticare
rapidă pe piață (25 mai) Unul dintre cele 18 proiecte selectate recent pentru a
primi finanțare în valoare de 48,2 milioane de euro din programul
Orizont 2020 în scopul dezvoltării de metode de diagnosticare, de
tratamente și vaccinuri, precum și pentru gândirea unor acțiuni
de pregătire în lupta împotriva epidemiei de coronavirus
a obținut deja rezultate pozitive. Cercetătorii implicați în proiectul „HG nCoV19 test” au obținut
aprobarea pentru a introduce pe piață o nouă modalitate de
diagnosticare rapidă a COVID-19 la locul acordării asistenței
medicale. Mariya Gabriel,
comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și
tineret, a declarat: „Este un exemplu extraordinar a ceea ce înseamnă
cercetarea la nivelul UE în acțiune. E încurajator să constat
că acești cercetători s-au ridicat la nivelul provocării,
au dezvoltat atât de rapid acest nou sistem de diagnosticare și au
îndeplinit unul dintre obiectivele primului nostru apel în situația de
urgență. Este esențial să se diagnosticheze mai rapid și
cu mai multă precizie coronavirusul, deoarece
astfel se reduce riscul răspândirii în continuare a acestuia.” Reunind organizații publice și private
din Irlanda, Italia, Regatul Unit și China, proiectul „HG nCoV19 test” a
dezvoltat un nou sistem portabil de diagnosticare pentru detectarea infecției
virale, care oferă rezultate precise și fiabile în 30 de minute.
Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200520_diagnosticare_rapid%C4%83_ro 3.
Raport
privind performanțele din domeniul cercetării și
inovării: Europa este capabilă să conducă tranzițiile
către economia verde și către tehnologia digitală (28 mai) Comisia Europeană a publicat, pe 27 mai, cel mai
recent raport privind performanțele UE din domeniul științei,
din cel al cercetării și din cel al inovării, care
analizează performanțele Europei în context mondial. Raportul
evidențiază faptul că cercetarea și inovarea sunt
necesare pentru a sprijini o creștere a întreprinderilor, a regiunilor și
a țărilor care să fie sustenabilă și favorabilă
incluziunii și să garanteze că eforturile de consolidare a
sistemelor de inovare, în special în regiunile mai puțin dezvoltate, nu
lasă pe nimeni în urmă. De asemenea, raportul evidențiază atât
importanța faptului de a se asigura că europenii au competențele
potrivite, din punctul de vedere al noilor revoluții tehnologice, cât și
rolul semnificativ al politicii de cercetare și inovare în ceea ce privește
consolidarea productivității întreprinderilor, care duce în mod
sustenabil la crearea de valoare și de locuri de muncă. În special,
ediția din 2020 a raportului bienal prezintă 11 recomandări de
politică menite a veni în sprijinul oamenilor, al planetei și al
prosperității.
Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200527_raport_performante_cercetare_inovare_ro 4.
ODD1
Fără sărăcie – Analiza progresului României, conform
raportului de țară (Departamentul pentru Dezvoltare Durabila) (31 mai) România face progrese în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației
Națiunilor Unite. Unul
dintre domeniile în care se înregistrează progrese mai importante este și ODD 1 FĂRĂ SĂRĂCIE, dar în pofida
rezultatelor bune, majoritatea indicatorilor se situează încă sub
media Uniunii Europene. În 2018, o treime dintre persoanele din România erau expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială (este cel mai
scăzut nivel înregistrat până acum, 32,5 %). Astfel, unul din trei români este în
continuare expus riscului de sărăcie sau excluziune socială, printre categoriile cele mai expuse numărându-se
familiile cu copii, șomerii, persoanele
inactive, lucrătorii atipici,
romii, femeile în vârstă și persoanele cu dizabilități. În zonele rurale, această rată este de peste două ori mai mare decât în orașe. Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 propune ca până în 2030 să fie eradicată în România sărăcia extremă, iar cea relativă să fie redusă cu cel putin 50% și prin stabilirea unor standarde durabile de calitate și de cost pentru toate serviciile sociale, vizând în mod special pe cele destinate persoanelor din grupurile vulnerabile. Concluzie: Sărăcia și inegalitatea rămân la cote ridicate, iar accesul la servicii este limitat. Riscul de sărăcie afectează
mai ales zonele rurale și grupurile vulnerabile. Mai mult, tind să
fie asociate cu un nivel scăzut de educație și cu un statut
socio-economic nefavorabil. Sărăcia
persoanelor încadrate în muncă este printre cele mai ridicate
din UE, iar prestațiile
sociale și venitul minim garantat nu reușesc să reducă sărăcia, iar potențialul economiei sociale de a îmbunătăți condițiile
sociale nu este valorificat suficient.
Mai multe detalii: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/stiri/fara-saracie-analiza-progresului-romaniei-conform-raportului-de-tara/ 5.
ODD 2 Foamete „Zero” – Analiza
progresului României, conform semestrului european: raportul de țară
pentru România 2020 (Departamentul
pentru Dezvoltare Durabila) (5 iunie) România înregistrează cifre bune în ceea
ce privește producția agricolă. Suntem în topul
țărilor europene
atunci când vine vorba despre cereale sau plante oleaginoase.
Totuși, pentru punerea în practică
a ODD 2 sunt necesare politici inspirate care să transforme agricultura românească într-una durabilă. Raport de țară #2020 - datele
din Semestrul European aferente
#ODD2 ne arată că
sectorul agricol din
#România este competitiv și se poate dezvolta prin creșterea investițiilor
în cercetare-dezvoltare. De asemenea, este
necesară creșterea
suprafeței destinate agriculturii
ecologice, mai ales că #România are potențial
în acest sens. Pe de altă parte, se remarcă faptul că emisiile de amoniac sunt sub
media europeană. Avem multe de făcut - provocarea pentru #2030 este creșterea productivității fără
a provoca daune mediului înconjurător.
Conform Strategiei naționale,
este extrem de important să avem capacitatea de a oferi hrană suficientă dar și sănătoasă.
Rata obezității este
în continuare sub media europeană, însă trebuie menținută sub
control. Pandemia #COVID19 va avea un impact negativ asupra persoanelor care întâmpină
dificultăți pentru
a-și asigura hrana zilnică.
Ma multe detalii:
http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/2020/05/11/odd-2-foamete-zero-analiza-progresului-romaniei-conform-semestrului-european-raportul-de-tara-pentru-romania-2020/ 6.
ODD3 –
Sănătate și
bunăstare – Analiza Progresului României (Departamentul pentru Dezvoltare Durabila) (10 iunie) Incontestabil, accesul la asistența medicală de calitate este esențial iar Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 susține acest lucru. Conform dictonului „Mens Sana in Corpore Sano” , sănătatea corpului se
reflectă asupra sănătății mentale
și vice versa, starea
de sănătate fiind
cea care influențează
capacitatea omului de adaptare. În România, speranța de viață la naștere
era printre cele mai scăzute în 2017, respectiv 75,3 ani față de media UE de 80,9 ani. În plus, România se confruntă cu un proces de îmbătrânire a populației,
înregistrând o creștere
naturală negativă
de mai bine de un deceniu,
concomitent cu scăderea
natalității și
a fertilității. În ceea ce privește
consumul de tutun, România a ratificat Convenția-cadru pentru controlul tutunului începând cu anul 2005. Din 2008
au fost implementate avertismentele vizuale (pictograme), iar din 2016 a fost aprobată și a devenit activă legea pentru interzicerea totală a fumatului în zonele publice.
Aceste măsuri au dus la scăderea procentului din populația
cu vârsta de cel puțin 15 ani, care fumează.
Mai multe
detalii: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/odd-3-sanatate-si-bunastare-analiza-progresului-romaniei/ 7.
ODD4 – Educație de
calitate - Analiza Progresului României (Departamentul
pentru Dezvoltare Durabila) (12 iunie) Strategia Națională
pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, prin atingerea Obiectivului
de Dezvoltare 4 – Educație de Calitate, urmărește ca toți
elevii să dobândească cunoștințele și competențele
necesare pentru o dezvoltare durabilă, pentru cultivarea și
respectarea drepturilor omului și egalității de gen, pentru
promovarea unei culturi a păcii, nediscriminării, non-violenței
și aprecierea diversității culturale. Educația
este un proces care pregătește generațiile tinere pentru
provocările viitorului și se desfășoară pe tot
parcursul vieții, încurajând inovația, meritocrația, gândirea
critică constructivă, curiozitatea, conduita și emanciparea. Datele din
SEMESTRUL EUROPEAN: RAPORTUL DE ȚARĂ PENTRU ROMÂNIA 2020 ne
arată o îmbunătățire a participării la educație
a copiilor preșcolari, ceea ce pe termen mediu și lung aduce un
plus egalității de șanse. România trebuie
să facă în continuare eforturi pentru a recupera deficitul față
de media europeană. Printre indicatorii care au nevoie de
îmbunătățiri majore se numără: nivelul scăzut
de cunoștințe de citire; numărul de absolvenți de
învățământ superior participarea adulților la învățare.
Mai multe
detalii: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/odd-4-educatie-de-calitate-analiza-progresului-romaniei/ 8.
ODD5 Egalitate de gen Analiza Progresului
României (Departamentul
pentru Dezvoltare Durabila) (15 iunie) Într-o societate dezvoltată, genul nu ar trebui
să influențeze perspectivele, demnitatea și calitatea vieții
persoanei. Datele din Raportul de țară pentru România
arată: -
diferențele salariale generate de
inegalitatea de gen sunt la un nivel scăzut în România față de
media europeană -
situația inegalităților de gen în
ceea ce privește participarea la educație se află sub media
europeană. Acesta este un aspect pozitiv care ar putea avea efecte
favorabile pe termen mediu și lung, întrucât accesul la educație
reprezintă o componentă esențială a egalității
de șanse. De aceea, până în 2030, Strategia națională
de dezvoltare durabilă propune: • eliminarea tuturor formelor de violență împotriva
femeilor și fetelor, în sferele publice și private, inclusiv a
traficului, exploatării sexuale și a altor tipuri de exploatare; • asigurarea participării depline și
eficiente a femeilor și a egalității de șanse la ocuparea
posturilor de conducere la toate nivelurile de luare a deciziilor în viața
politică, economică și publică. Analiza Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă Într-o societate dezvoltată, genul nu ar trebui
să influențeze perspectivele, demnitatea și calitatea vieții
persoanei. Conform datelor din SEMESTRUL EUROPEAN: RAPORTUL DE ȚARĂ
PENTRU ROMÂNIA 2020, diferențele salariale generate de inegalitatea de
gen sunt la un nivel scăzut în România față de media
europeană. Una dintre explicații poate fi nivelul salarial scăzut
la nivel național față de UE. Situația inegalităților de gen în ceea
ce privește participarea la educație se află sub media
europeană. Acesta este un aspect pozitiv care ar putea avea efecte
favorabile pe termen mediu și lung, întrucât accesul la educație
reprezintă o componentă esențială a egalității
de șanse. Pe de altă parte, se remarcă o inegalitate
accentuată în ceea ce privește participarea pe piața muncii,
ocuparea pozițiilor de conducere, dar și reprezentarea
politică. Prin urmare, este nevoie de măsuri active care să
combată stereotipurile de gen și discriminarea astfel încât
societatea în ansamblul ei să ofere oportunități egale pentru
toți oamenii, indiferent de gen. Ultimul raport de țară nu include și
date actualizate despre violența împotriva femeilor. Mai mult,
statisticile nu reflectă întotdeauna realitatea întrucât mare parte
dintre agresiuni nu sunt raportate și rămân în sfera privatului.
Acest lucru nu înseamnă nicidecum că acest fenomen trebuie ignorat,
ci dimpotrivă. Violența îndreptată împotriva femeilor este o
problemă stringentă a multor societăți, inclusiv cea
românească, ce impune identificarea unor măsuri imediate de
prevenire și combatere.
Mai multe detalii: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/odd-5-egalitate-de-gen-analiza-progresului-romaniei/ 9.
ODD6 Apă curață
și sanitație - Analiza Progresului României (Departamentul pentru Dezvoltare
Durabila) (16 iunie) ü Un cuvânt atât de simplu care desemnează tot
ce ne înconjoară:
APA. Viața nu ar fi posibilă fără acest element esențial. ODD6 este, prin urmare,
unul dintre cele mai importante
Obiective pentru Dezvoltare Durabilă. În România, cu toate că s-au făcut mici progrese, încă reprezintă o problemă
accesul la rețelele
de apă potabilă,
mai ales în mediul rural. De asemenea, aproximativ un sfert din populație nu are acces la
o baie, un duș și la o toaletă în incinta casei.
Cifrele din Semestrul European – Raportul
de țară, ne arată
clar că avem nevoie de acțiune. Strategia națională pentru dezvoltare durabilă propune până în 2030; ü Creșterea substanțială a eficienței de utilizare a apei în toate sectoarele
și asigurarea unui proces durabil
de captare și furnizare a apei potabile, pentru a face față deficitului de apă; ü Conectarea gospodăriilor populației din orașe,
comune și sate compacte la rețeaua de apă potabilă și canalizare în proporție de cel puțin 90%; ü Creșterea accesului la apă
potabilă pentru grupurile vulnerabile și marginalizate. Analiza Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă Apa este esențială pentru viața pe planeta noastră. Pentru a prospera, ecosistemele planetei, societatea și economia au toate nevoie de apă curată în cantități suficiente. De mai mulți ani protecția sănătății cetățenilor
UE, prin accesul sigur la apă potabilă de calitate, este unul dintre
elementele politicii UE. Strategia națională
pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 vizează
creșterea calității
vieții prin dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare pentru toți cetățenii, gestionarea apelor potabile, apelor uzate și creșterea eficienței
de utilizare a apelor în toate
sectoarele. La nivelul anului 2017, 67,5% din populația României era conectată la rețeaua
de apă potabilă,
din care cca. 98% o reprezintă populația urbană. Astfel, rata conectării în mediul urban în România este comparabilă cea a statelor UE de, 96-100%. Foarte
importantă rămâne
creșterea ratei conectării în mediul rural, care se situează
încă sub nivelul mediei Uniunii Europene. Față de anul 2013, în 2018 s-a înregistrat o diminuare a procentului populației care nu avea acces la o baie, un duș și la o toaletă în incinta casei, de la 33,7% la
25,6%, România continuând
să se situeze încă mult sub media UE, de
2,2%. Procentul populației conectată cel puțin la un sistem secundar de epurare a apelor uzate
a crescut de la 36,1%, la nivelul
anului 2013, la 46,5% la nivelul
anului 2017.
Mai multe detalii: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/odd-6-apa-curata-si-sanitatie-analiza-progresului-romaniei/ 10. Indicele
economiei și societății digitale
(DESI) 2020: România pe locul
26 (17 iunie) Comisia a publicate pe
11 iunie, rezultatele indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru
2020, care monitorizează performanțele
digitale globale din
Europa și urmărește
progresele înregistrate
de țările UE în
ceea ce privește competitivitatea digitală. Indicele DESI pentru anul acesta
arată că s-au înregistrat progrese în toate statele
membre și în toate domeniile-cheie
evaluate în cadrul indicelui. Aceste progrese sunt cu
atât mai relevante în contextul pandemiei de
COVID-19, care a demonstrat rolul
esențial pe care îl
au în prezent tehnologiile digitale, care ne
permit să lucrăm
în continuare, monitorizează răspândirea
virusului sau accelerează cercetarea pentru dezvoltarea de tratamente și vaccinuri. Mai mult, indicatorii DESI relevanți
pentru redresare arată că statele membre ale UE ar trebui să
își intensifice eforturile pentru a îmbunătăți acoperirea
rețelelor de foarte
mare capacitate, pentru a aloca
spectru 5G astfel încât să se permită lansarea comercială a serviciilor
5G, pentru a îmbunătăți
competențele digitale
ale cetățenilor și
pentru a aprofunda procesul de digitalizare a întreprinderilor și a sectorului public.
Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200611_raport_rezilienta_digitala_ro 11. Redresarea
verde: Comisia lansează o consultare publică cu privire la inițiativa „Valul de renovări” pentru clădiri eficiente din punct de vedere energetic (17 iunie) Comisia a lansat, pe 12 iunie, o consultare publică privind măsurile de stimulare a renovării clădirilor
din întreaga UE. Clădirile
sunt responsabile pentru
40 % din consumul de energie
din UE și pentru 36
% din emisiile de gaze cu efect
de seră de la nivelul
UE. Prin urmare, un parc imobiliar mai eficient din punct de vedere energetic este benefic pentru planetă și poate aduce o contribuție semnificativă la Pactul verde European. Inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor”
(Renovation Wave) este, de asemenea,
una dintre prioritățile
identificate în recentul „Pachet de redresare” al Comisiei, datorită potențialului
ridicat de creare de locuri de muncă și de investiții. Prin această consultare, Comisia dorește să obțină feedback cu privire
la modalitățile de sporire
a ratei și a calității lucrărilor
de renovare a clădirilor,
prin intermediul unor instrumente de reglementare, de politică și financiare. Consultarea se va desfășura până
la data de 9 iulie, iar feedbackul primit va contribui în mod direct la propunerile
care urmează să
fie prezentate de Comisie
după sfârșitul verii.
Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200612_redresare_verde_ro 12.
Comisia Europeană lansează
o consultare publică
referitoare la un nou
Plan de acțiune pentru
educația digital (18 iunie) Pe
18 iunie, Comisia a lansat o consultare publică deschisă la nivelul UE, pentru a se asigura că viitorul său Plan de acțiune pentru educația digitală va reflecta experiența
dobândită în sectorul educației și formării din UE pe
durata crizei provocate de coronavirus. Din cauza
pandemiei, numeroase școli și universități au fost închise, având loc trecerea la învățarea
on-line și la distanță
și la utilizarea tehnologiilor digitale la o scară masivă, fără precedent. Consultarea
va permite Comisiei să tragă învățăminte
din experiența dobândită
și va sta la baza propunerilor
pentru planul de acțiune, care va avea o importanță deosebită în perioada de redresare de după COVID-19.
Mai
multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200618_educatie_digitala_ro 13.
Eurostat publică
un raport pe anul 2020 privind progresele înregistrate de UE în direcția îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă (23 iunie) Pe
22 iunie, Eurostat, biroul
de statistică al Uniunii
Europene, a publicat raportul intitulat „Dezvoltarea durabilă în Uniunea Europeană
— Raport de monitorizare privind progresele înregistrate în direcția îndeplinirii ODD în contextul UE — ediția 2020”, care oferă
o prezentare statistică
a progreselor înregistrate
în direcția îndeplinirii celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) în UE. Durabilitatea este un obiectiv
fundamental al Uniunii Europene
și o prioritate clară a Comisiei von der
Leyen. Toate politicile Comisiei, cum ar fi tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și eficientă în ceea ce
privește utilizarea resurselor, contribuie la realizarea ODD. Începând din acest an, progresele înregistrate de statele membre în direcția
ODD sunt integrate în semestrul
european, cu o evaluare sintetică și o anexă specifică în fiecare raport
de țară, care stabilesc
performanța în materie de ODD a fiecărui
stat membru în parte și tendința din ultimii cinci ani. În ansamblu, raportul de ieri confirmă faptul că, în ultimii cinci
ani, UE a înregistrat progrese
în ceea ce privește aproape toate obiectivele de dezvoltare durabilă. În special, s-au
înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește
îndeplinirea obiectivului
„Pace, justiție și
instituții puternice”. Raportul prezintă, de asemenea, progrese semnificative în ceea ce privește
obiectivele „Fără
sărăcie”, „Sănătate
și bunăstare”,
„Fără foamete” și „Condiții de muncă decente și creștere economică”. S-au înregistrat
unele progrese în ceea ce
privește realizarea
de „Orașe și comunități durabile”,
„Educație de calitate”,
„Parteneriate pentru obiective”, „Consum și producție responsabile”, „Energie accesibilă ca preț și curată”, „Reducerea inegalităților”,
„Viața terestră”
și „Industrie, inovare și infrastructură”. Sunt necesare
mai multe eforturi pentru a atinge ODD în
materie de „Politici climatice” și „Egalitate de gen”. Mai
multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200623_raport_eurostat_sdg_ro
14.
Poluarea atmosferică: Majoritatea
statelor membre ale UE nu
sunt în grafic pentru a reduce până în 2030 poluarea atmosferică și impactul acesteia asupra sănătății (27 iunie) În
urma evaluării primelor programe de măsuri adoptate de statele membre pentru controlarea emisiilor atmosferice, se constată că este necesară îmbunătățirea punerii
în aplicare a noilor norme europene privind aerul curat. Statele membre trebuie să își intensifice eforturile în toate sectoarele pentru a se asigura că cetățenii lor
pot respira un aer curat, prevenind astfel afecțiunile respiratorii și decesul prematur provocate de aerul poluat. În
conformitate cu primul raport al Comisiei de evaluare a punerii în aplicare a Directivei privind angajamentele naționale de
reducere a emisiilor (Directiva NEC), majoritatea statelor membre riscă să nu își respecte angajamentele de reducere a emisiilor asumate pentru 2020 sau 2030. Deși unele state membre aplică bune practici care ar trebui să fie o sursă de inspirație pentru celelalte state membre, raportul evidențiază necesitatea
unor măsuri suplimentare de reducere a poluării atmosferice. Comisia va continua să monitorizeze și să susțină eforturile naționale în acest sens, prin
intermediul unor instrumente financiare și nefinanciare. Sunt necesare eforturi în special în domeniul agriculturii pentru a reduce emisiile de amoniac, care reprezintă problema de punere în aplicare cea
mai frecventă și cea mai
gravă în întreaga UE.
Mai
multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200626_poluarea_atmosferica_ro 15. ODD7 – Energie curată și la prețuri accesibile - Analiza Progresului României (Departamentul pentru Dezvoltare
Durabila) (3 iulie) „Energie curată
și la prețuri accesibile” este unul dintre Obiectivele
pentru Dezvoltare Durabilă la care România a
făcut progrese importante conform indicatorilor
Eurostat. Este de remarcat faptul
că ponderea energiei din surse regenerabile se situează peste media europeană, la aproape de 25% din consumul
final brut. Un aspect pozitiv, de asemenea, îl reprezintă scăderea intensității emisiilor
de gaze cu efect de seră
generate de consumul de
energie. Analiza Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă Sistemul energetic național
reprezintă unul dintre pilonii esențiali de care depinde dezvoltarea durabilă a României în următoarele
decenii. În viziunea Strategiei
naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, acesta trebuie să devină mai robust din punct de vedere economic, mai avansat din punct de vedere tehnologic și mai puțin poluant astfel încât să susțină pe termen lung așteptările
consumatorilor. Datele din SEMESTRUL EUROPEAN: RAPORTUL
DE ȚARĂ PENTRU ROMÂNIA 2020 ne arată
o evoluție la majoritatea
indicatorilor Obiectivului
pentru Dezvoltare Durabilă 7 – Energie Curată și la prețuri accesbile. Este de
remarcat faptul că ponderea energiei din surse regenerabile se situează peste media europeană, la aproape de 25% din consumul
final brut. La acest capitol, atenția
trebuie să se îndrepte totuși către o majorare pentru că valorile indicatorului au stagnat în ultimii
ani. Un aspect pozitiv îl
reprezintă scăderea
intensității emisiilor
de gaze cu efect de seră
generate de consumul de energie.
Cu 24% dependență față
de importurile energetice,
România are la acest
capitol un avantaj strategic în
Uniunea Europeană a cărei medie se situează la 55,7%. Există și indicatori unde avem de recuperat față de media UE. Cu toate
că s-au înregistrat progrese, încă există un procent semnificativ din populație
care nu poate să își încălzească îndeajuns locuința (9,6%).
De asemenea, trebuie îmbunătățită productivitatea
energetică, pentru a atinge cel
puțin media europeană.
Mai multe detalii: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/2020/07/03/odd-7-energie-curata-si-la-preturi-accesibile-analiza-progresului-romaniei/ 16. Încurajarea redresării
verzi a UE: Comisia investește 1 miliard de
euro în proiecte inovatoare în domeniul tehnologiilor curate (6 iulie) Comisia Europeană a
lansat, pe 3 iulie, prima
cerere de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare, unul dintre cele
mai mari programe din lume pentru demonstrarea tehnologiilor inovatoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon, finanțate
din veniturile obținute
din licitarea certificatelor
de emisii din sistemul UE
de comercializare a certificatelor
de emisii. Fondul pentru inovare va finanța tehnologii revoluționare pentru energia din surse regenerabile, industriile mari consumatoare de energie, stocarea energiei și captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon. Acesta va impulsiona
redresarea verde prin crearea de locuri de muncă la nivel local adaptate exigențelor viitorului, deschizând calea către neutralitatea climatică și consolidând poziția Europei de lider tehnologic la scară mondială. Pentru perioada
2020-2030, Fondul pentru inovare va aloca
aproximativ 10 miliarde
de euro obținute din licitarea
certificatelor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor
de emisii, în plus față de veniturile nedistribuite ale predecesorului
Fondului pentru inovare, programul NER 300 Prima cerere de propuneri va oferi finanțare în valoare de 1 miliard de euro sub formă
de granturi pentru proiecte de mare anvergură
în domeniul tehnologiilor curate, pentru a
le ajuta să depășească riscurile
legate de comercializare și
de demonstrația la scară
largă. Acest sprijin va ajuta
noile tehnologii să pătrundă pe piață. În cazul proiectelor promițătoare care nu sunt încă
gata pentru comercializare, se rezervă
un buget separat de 8 milioane euro pentru asistența destinată dezvoltării proiectelor.
Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200703_redresare_verde_ro 17. Comisia Europeanîă lansează Women4Cyber,
un registru al talentelor
din domeniul securității
cibernetice (8 iulie) Pe 7 iulie, Comisia, împreună cu inițiativa Women4Cyber a Organizației
Europene de Securitate Cibernetică
(ECSO), a lansat primul registru online al femeilor europene care activează în domeniul securității
cibernetice, care va conecta grupuri de experți, companii și factori de decizie în materie
de politici cu talente
din domeniu. Registrul este o bază de date deschisă
și ușor de utilizat cuprinzând femei care sunt experte în domeniul securității
cibernetice și are scopul de a răspunde cererii tot mai mari de profesioniști europeni în domeniul
securității cibernetice
și penuriei aferente de talente în domeniu. Lansarea
acestuia se succedă Agendei pentru competențe în Europa în vederea obținerii
unei competitivități
durabile, a echității sociale și a rezilienței, pe
care Comisia a prezentat-o
la 1 iulie 2020.
Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200707_women4cyber_registru_online_ro 18. ODD8
– Muncă decent și
creștere economică
- Analiza Progresului
României (Departamentul pentru Dezvoltare
Durabila) (31 iulie) Creșterea economică asigură bunăstarea cetățenilor. Aceasta însă trebuie să fie bazată pe piloni sustenabili, care să asigure cetățenilor o dezvoltare
armonioasă într-un
ambient sănătos. Strategia
națională pentru
dezvoltarea durabilă
a României 2030 (SNDDR) propune: ·
susținerea sectoarelor
productive ·
diversificarea produselor cu valoare adăugată ·
crearea locurilor de muncă ·
încurajarea antreprenoriatului ·
susținerea întreprinderilor
micro, mici și mijlocii ·
modernizarea tehnologică
și inovarea. Prin intermediul ODD
8 Muncă decentă
și creștere economică se promovează
munca și un trai decent pentru toți, indiferent de gen, locație geografică și descendență. În ultimii ani, România a înregistrat progrese la acest capitol,
conform indicatorilor aferenți
ODD 8 prezentați în
SEMESTRUL EUROPEAN: RAPORTUL DE ȚARĂ PENTRU ROMÂNIA 2020. Cu toate acestea, datele ne arată că la majoritatea indicatorilor încă există un deficit care trebuie
recuperat. Rata șomajului
de lungă durată
are o tendință de scădere
și se află sub
media europeană. Acest
lucru înseamnă că mai puțini
șomeri din România
nu își găsesc
un loc de muncă într-o
perioadă mai mare de
12 luni. Tot la capitolul ocupare, rata tinerilor (cu vârsta între 15-29 de ani) care nu sunt încadrați
în muncă și nici nu urmează cursuri (NEETs) se
află la 17%, cu 5 procente
peste media europeană.
Programele de formare de tipul școală profesională în sistem dual, care să pună accent pe pregătirea
tinerilor în conformitate cu cerințele pieței muncii, ar putea fi un instrument extrem de util pentru rezolvarea acestei probleme. Ne situăm mai bine la capitolul creștere economică durabilă, unde se observă o îmbunătățire atât
a PIB-ului pe cap de locuitor,
cât și a productivității resurselor.
Valorile acestor indicatori rămân însă sub media europeană.
Mai multe detalii: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/2020/07/30/odd-8-munca-decenta-si-crestere-economica-analiza-progresului-romaniei/ 19. Cluj-Napoca,
în finala competiției Capitala europeană a inovării 2020 alături
de Milano, Valencia și Viena (6 august) Alături de Milano, Valencia, Viena
și alte 8 orașe europene,
Cluj-Napoca este în finala competiției pentru titlul de „Capitala europeană a inovării 2020” și ar putea
câștiga 1 milion de
euro. Finanțat prin Orizont 2020, programul pentru cercetare și inovare al UE, premiul recunoaște meritele orașelor europene care dezvoltă ecosisteme de inovare dinamice menite să abordeze provocările din viața
publică și să îmbunătățească
viața oamenilor. Finaliștii ediției din acest
an sunt (în ordine alfabetică): 1.
Cluj-Napoca
(România) 2.
Espoo (Finlanda) 3.
Gent (Belgia) 4.
Groningen
(Țările de Jos) 5.
Helsingborg
(Suedia) 6.
Leeuwarden
(Țările de Jos) 7.
Leuven (Belgia) 8.
Linz,
Austria 9.
Milano
(Italia) 10. Reykjavik (Islanda) 11. Valencia (Spania) 12. Viena (Austria) Orașul câștigător va primi titlul
de „Capitală europeană
a inovării 2020”, precum și
suma de 1 milion de euro pentru a sprijini activitățile sale de inovare
și a-și consolida capacitatea de a stabili conexiuni între cetățeni, sectorul public, mediul
academic și întreprinderi,
cu scopul de a aduce beneficii societale comunităților sale. Fiecare
dintre cele cinci orașe care se vor clasa pe locurile următoare va primi câte
100.000 de euro.
Mai multe detalii:
https://ec.europa.eu/romania/news/20200805_cluj_capitala_europeana_inovarii_ro 20. Coronavirus: 23 de noi proiecte de cercetare vor primi fonduri UE în valoare de 128 de milioane de euro (12 august) Comisia va sprijini 23 de noi proiecte de cercetare cu 128 de
milioane de euro ca răspuns
la pandemia de coronavirus în
curs. Finanțarea pusă
la dispoziție în cadrul programului de cercetare și inovare al UE Orizont 2020 face
parte din angajamentul asumat de Comisie de a consacra 1,4 miliarde euro inițiativei privind răspunsul mondial la coronavirus,
lansată de președinta
Ursula von der Leyen în mai
2020. Cele 23 de proiecte selectate pentru finanțare implică 347 de echipe de cercetare din 40 de țări,
inclusiv 34 de participanți
din 16 țări din afara
UE. Finanțarea va permite cercetătorilor să combată pandemia și consecințele acesteia prin consolidarea capacității industriale
de producție și
implementare a unor soluții ușor accesibile, să dezvolte tehnologii medicale și instrumente digitale, să îmbunătățească
înțelegerea efectelor
comportamentale și socioeconomice ale pandemiei și să învețe din experiența
tratării unor grupuri mari de pacienți (cohorte) din întreaga Europă. Aceste acțiuni de cercetare completează eforturile anterioare de elaborare a diagnosticelor, tratamentelor și vaccinurilor
Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200811_fonduri_ue_cercetare_ro 21. ODD9 Industrie, inovație și infrastructură - Analiza Progresului României (Departamentul pentru Dezvoltare
Durabila) (22
august) Industria, inovația
și infrastructura reprezintă domenii a căror importanță
este recunoscută aproape în unanimitate
la nivel național. Strategia națională pentru dezvoltare durabilă propune obiective ambițioase până în 2030 pentru care România are nevoie de o serie de investiții care să stimuleze în principal cercetarea și inovarea. Datele din SEMESTRULEUROPEAN: RAPORTUL DE ȚARĂ
PENTRU ROMÂNIA 2020 semnalează un decalaj destul de mare față de Uniunea Europeană. Evoluția societății
a impus un mod de viață accelerat, în care pot fi competitive doar
acele țări care
încurajează inovația
în infrastructură, industrie, tehnologie, servicii și în societate Industria, inovația și infrastructura reprezintă domenii a căror importanță
este recunoscută aproape în unanimitate
la nivel național.
De aceea, prin ODD 9, Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României propune până în 2030: ·
Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, durabile și puternice pentru a sprijini dezvoltarea economică și bunăstarea oamenilor, cu
accent pe accesul larg și echitabil pentru toți; ·
Reabilitarea industriilor pentru a deveni durabile, cu eficiență
sporită în utilizarea resurselor; ·
Stimularea cu precădere
a economiei digitale și investițiilor industriale
care se situează în
zona mai profitabilă
a lanțului valoric; ·
Întărirea cercetării științifice, modernizarea
capacităților tehnologice
ale sectoarelor industriale;
încurajarea inovațiilor
și creșterea semnificativă a numărului
de angajați în cercetare și dezvoltare. Pentru a îndeplini aceste obiective ambițioase, România are nevoie de o serie de investiții care să stimuleze în principal cercetarea și inovarea. Datele din SEMESTRUL
EUROPEAN: RAPORTUL DE ȚARĂ PENTRU ROMÂNIA 2020 semnalează
un decalaj destul de mare
față de Uniunea
Europeană. Acest lucru este reflectat
prin bugetul insuficient alocat cercetării și inovării și implicit prin numărul redus de persoane care activează în acest domeniu. Astfel, cu toate că cererile de brevet românești înregistrate la Oficiul European au crescut, nivelul rămâne destul de scăzut la scala Uniunii Europene. Mai multe detalii: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/2020/08/21/odd-9-industrie-inovatie-si-infrastructura-analiza-progresului-romaniei/
22. Industria
autovehiculelor: Noi norme privind autoturisme mai ecologice și mai sigure încep
să se aplice în întreaga Europă (1 septembrie) De la 1 septembrie, începe să se aplice Regulamentul UE privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor. Adoptat în mai 2018, noul regulament revizuiește și limitează semnificativ sistemul anterior de omologare
de tip și de supraveghere
a pieței. Acesta îmbunătățește calitatea
și independența
omologării de tip și
a testării vehiculelor,
sporește controlul autovehiculelor aflate deja pe piața UE și consolidează sistemul general printr-o supraveghere europeană sporită. Omologarea de tip este procesul prin care se certifică faptul că un vehicul îndeplinește toate cerințele pentru a fi introdus pe piață și se verifică în mod riguros respectarea legislației UE
de către producători,
inclusiv a limitelor de emisii, prevăzute într-un regulament separat.
Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200831_regulament_autovehicule_ecologice_sigure_ro 23. Combaterea
poluării și a schimbărilor climatice în Europa va îmbunătăți sănătatea
și bunăstarea oamenilor, în special pe a celor mai vulnerabili (9 septembrie) Poluarea atmosferică
și fonică, efectele schimbărilor climatice (de exemplu caniculele) și expunerea la substanțe chimice periculoase provoacă probleme de sănătate în Europa. Calitatea scăzută a mediului contribuie la 13 % din
numărul deceselor, potrivit unei evaluări referitoare
la sănătate și
mediu publicate azi de Agenția Europeană de Mediu (AEM). Îmbunătățirea sănătății
și a bunăstării
cetățenilor europeni
este mai importantă ca oricând, în prezent atenția
fiind îndreptată spre combaterea pandemiei de COVID-19. Această
pandemie reprezintă
un exemplu clar al legăturilor complexe dintre mediu, sisteme sociale și sănătate.
Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200908_raport_agentia_europeana_mediu_ro 24. ODD 10 Inegalități reduse
ANALIZA PROGRESULUI ROMÂNIEI (Departamentul pentru Dezvoltare
Durabila) (10 septembrie) Egalitatea de șanse este unul dintre
pilonii sociali ai dezvoltării durabile. Creșterea economică
nu este suficientă dacă bunăstarea nu este distribuită în mod echitabil către toate segmentele sociale. Cu cât se adâncesc inegalitățile, cu atât
persoanele vulnerabile au
mai puține șanse la o viață
decentă. Conform
datelor din Semestrul
European: Raportul de țară
pentru România 2020, s-au
înregistrat evoluții
pozitive în ceea ce privește
indicatorii Eurostat pentru
ODD 10 – Inegalități Reduse,
însă decalajul față de media europeană
rămâne ridicat. Creșterea economică a
contribuit atât la majorarea veniturilor gospodăriilor, dar și la îmbunătățirea
puterii de cumpărare.
Mai multe detalii: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/2020/09/09/odd-10-inegalitati-reduse-analiza-progresului-romaniei/ 25. Crearea unui
Spațiu european al educației până în 2025 și resetarea educației și formării pentru era digital (30 septembrie) Comisia a adoptat pe 30 septembrie, două inițiative care vor consolida contribuția educației
și formării la redresarea UE în urma crizei provocate
de coronavirus și vor
sprijini construirea unei Europe verzi și digitale. Creionând o viziune asupra Spațiului european al educației
care va prinde formă până în 2025, Comisia propune noi inițiative,
mai multe investiții și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-i ajuta
pe toți europenii,
de toate vârstele, să beneficieze de oferta bogată pusă la dispoziție de
UE în materie de educație și formare. Comisia a adoptat, de asemenea, un nou Plan de acțiune pentru educația digitală,
care reflectă învățămintele
desprinse din criza provocată de coronavirus și
schițează planul
unui ecosistem educațional digital de înaltă
performanță, cu competențe
digitale dezvoltate pentru transformarea digitală.
Mai multe
detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200930_spatiu_european_al_educatiei_ro 26. Un nou
Spațiu european de cercetare: Comisia stabilește un nou plan pentru a sprijini tranziția verde și digitală și redresarea economică a UE (1 octombrie) Comisia Europeană a adoptat pe 30 septembrie, o comunicare privind un nou Spațiu european de cercetare pentru domeniul cercetării și al inovării. Bazat pe excelență, competitiv,
deschis și orientat spre talente, noul Spațiu european de cercetare va îmbunătăți peisajul
european al cercetării
și al inovării,
va accelera tranziția UE către neutralitate climatică și către poziția de lider în domeniul digital, va sprijini redresarea
ei de pe urma impactului crizei cauzate de noul coronavirus asupra societății și economiei.
Mai multe
detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20200930_spatiu_european_de_cercetare_ro 27. Noul raport
privind starea naturii subliniază persistența presiunilor asupra naturii Europei (20 octombrie) Declinul habitatelor și al speciilor protejate continuă încă, fiind cauzat în principal de agricultura intensivă, de urbanizare,
de activitățile forestiere
nesustenabile și de modificările aduse habitatelor de apă dulce. Habitatele sunt afectate, de asemenea, de poluarea aerului, a apei
și a solului, precum
și de schimbările
climatice, de exploatarea
excesivă a animalelor
prin recoltarea ilegală și activități de vânătoare
și de pescuit nesustenabile. Dacă nu este remediat, acest declin va duce în mod inevitabil la eroziunea continuă a biodiversității
noastre și a serviciilor vitale pe care aceasta le oferă, punând în pericol
sănătatea și
prosperitatea umană. Raportul subliniază nevoia clară de a lua măsuri, dacă dorim să avem vreo șansă
reală de a înscrie biodiversitatea Europei pe calea redresării până în 2030, așa cum se prevede în noua Strategie a UE privind biodiversitatea.
În acest sens, va fi esențial
să se asigure punerea în aplicare
deplină a obiectivelor și a țintelor propuse în strategia menționată, precum și
în Strategia „De la fermă la consumator”.
Mai multe
detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20201019_raport_privind_starea_naturii_ro 28. ODD 11 Orașe și comunități durabile ANALIZA
PROGRESULUI ROMÂNIEI (Departamentul pentru Dezvoltare
Durabila) (31 octombrie) În România, conform
statisticilor Băncii
Mondiale, ponderea populaței urbane a crescut
la 54,4% în 2014, de la 34% în
1960. Cea mai mare parte a a
oamenilor tind să aleagă orașul ca mediu de rezidență. Presiunea
pe zonele urbane este astfel din ce în ce mai
ridicată. Cetățenii
se confruntă cu probleme
diverse: trafic, poluare,
locuire etc. În acest proces de urbanizare, orașele trebuie să devină deschise, sigure, reziliente și durabile. În același timp, indiferent de mediul de rezidență
pe care îl aleg, toate persoanele trebuie să aibă acces la servicii de calitate pentru o viață demnă. Strategia
națională pentru
dezvoltarea durabilă
a României 2030 (SNDDR 2030) își propune prin Obiectivul pentru Dezvoltare Durabilă 11 (ODD–11) Orașe
și Comunități
Durabile să asigure: accesul la locuințe și servicii de bază adecvate, sigure și la prețuri accesibile; accesul la
transport public eficient, la prețuri
echitabile și accesibile pentru toți; promovarea conceptului de smart-city; consolidarea
eforturilor de protecție
și salvgardare a patrimoniului cultural; reducerea
impactului negativ asupra mediului în orașe, inclusiv prin acordarea unei atenții deosebite calității aerului și mediului în general. Pentru măsurarea implementării ODD-11, Eurostat urmărește progresul statelor membre UE la indicatorii care vizează calitatea vieții în orașe și comunități, mobilitatea durabilă și impactul asupra mediului. Datele din Semestrul European (Raportul de țară pentru România 2020) descriu o situație națională asemănătoare
în mare parte cu cea europeană. Există însă și câteva diferențe majore. Rata de supraaglomerare, deși în scădere față de 2013, este spre exemplu de trei ori mai
mare în România (46%) decât în Uniunea
Europeană. O explicație
pentru această diferență ar putea fi organizarea comunistă a orașelor care s-a bazat pe
construirea de locuințe
multe la dimensiuni relativ reduse. Pe de altă parte, populația care trăiește
în locuințe cu probleme de izolare termică este mai mică decât în UE. Un rol important în acest sens l-au avut programele naționale de reabilitare a
blocurilor.
Mai multe detalii: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/2020/10/31/odd-11-orase-si-comunitati-durabile-analiza-progresului-romaniei/ |
